PRIM PAGINĂ

       


      Sebeşul este aşezat în partea de sud a judeţului Alba, la o distanţa aproape egală între extremitatea nordică şi sudică a României, la intersecţia paralelei de 450 57' latitudine nordică cu meridianul de 230 34' longitudine estică, în zona de întâlnire a depresiunilor Apoldului şi a Mureşului. Este străbătut de la sud spre nord de râul Sebeş şi este situat la intersecţia şoselelor naţionale Sibiu -Cluj -Napoca şi Sibiu -Arad, la numai 15 km de Alba Iulia, reşedinţă a judţului Alba, 55 km de Sibiu şi 65 km de municipiul Deva. Începând cu anul 1968, Sebeşul are în componenţă şi localităţile: Petreşti-la 3,5 km spre sud de Sebeş, Lancrăm - aproape de limita nordică a oraşului , la aproximativ 2 km de acesta şi Răhău- pe Valea Secaşului Mare, la 6 km sud -est de oraş. Municipiul Sebeş are o suprafaţă totală de 11.545 hectare şi are ca vecini: la nord, municipiul Alba Iulia, la nord-est, comuna Daia, la est se găseşte comuna Câlnic, la sud , comuna Săsciori, la vest se afla comuna Pianu, iar la nord -vest, Vinţu de Jos.       Sebeşul, are adânci rădăcini în istorie, fiind atestat documentar încă din data de 22 februarie 1245, localitatea va apărea de-a lungul timpului menţionată sub diferite denumiri: Mühlbach, Szasz-Sebeş, Sebeşul Săsesc, Sebeş, Sebeş-Alba. Importanţa Sebeşului creşte odată cu consemnarea scaunului săsesc(1303), "civitas Sebus" fiind amintit încă de la 1341 În anul 1387, Sebeşul primeşte, din partea lui Sigismund de Luxemburg, dreptul de a se înconjura de ziduri. Datorită unei dezvoltări accentuate, în data de 9 noiembrie 1376, oraşului îi sunt reînnoite statutele celor 19 bresle, ce cuprindeau 25 de branşe meşteşugăreşti, fapt ce dovedeşte existenţa anterioară a acestora. Sebeşul s-a confruntat cu atacurile turceşti din 1421, 1438, 1442, 1479, 1661, astfel încât a fost necesară o fortificare a oraşului: s-a constituit o incintă cu turnuri de colţ în jurul Bisericii Evanghelice, se fortifică incinta exterioară, refăcându-se zidurile care sunt supraînălţate şi întărite cu turnuri. De numele oraşului se leagă convocarea Dietelor, din 1556, 1600, 1659, ultima instituind şi primul blazon al Tansilvaniei.       Între anii 1732-1736 şi 1790, aici şi-a avut sediul Guberniul Transilvaniei, în clădirea actuala a Muzeului- Casa Zapolya. Odată cu accentuarea luptei naţionale, Sebeşul îşi face simţită prezenţa, prin memoriile preotului Sebastian Stanca, participarea sebeşanului Vitez la redactarea celebrului Supplex Libellus Valachorum, prin asociaţiile culturale şi locale, înfiinţate în majoritatea cazurilor de intelectuali, cărora li s-au adăugat meseriaşi, comercianţi şi ţărani. În anul 1848, se creează unităţi de voluntari sub comanda prefecţilor Axente Sever şi mai târziu a lui Dionisie Pop Marţian, având sediul la Sebeş.       Locuitorii oraşului au participat la Războiul pentru Independenţă, la primul război mondial, la Marea Unire, au manifestat împotriva Dictatului de la Viena, la al doilea război mondial, dovadă fiind şi cimitirul oraşului unde eroii se odihnesc.       Toate acestea şi nu numai te fac să simţi miros de istorie, astăzi în oraş îmbinându-se cu succes tradiţionalismul cu modernul, fapt ce la făcut probabil şi pe marele Nicolae Iorga să afirme " nici un oraş din Ardeal nu e aşa mult şi aşa de vădit al nostru".